Sala Nicolae Balcescu
Sala poarta numele marelui om politic, istoric, ganditor democrat si revolutionar roman, Nicolae Balcescu. (1819-1852).
Sala are capitelele coloanelor grecesti dorice, din bronz.
Marmura roz folosita pentru aceste coloane este de Ruschita, iar candelabrele precum si aplicele proiectate de arhitecti sunt executate de artisti plastici la Medias.
De remarcat ca draperiile din matase sunt tesute la Sighisoara in tehnica brocart si confera spatiului un maximum de ambient si frumusete.
Covorul inflorat este tesut la Cisnadie, iar mastile care acopera radiatoarele sunt lucrate manual, din alama.
In aceasta sala se regaseste singurul material din cladire care nu este romanesc si anume lemnul de mahon, de altfel foarte pretios, din care sunt facute usile. Acesta este un cadou primit de Ceausescu din partea prietenului sau, Mobutu Sese Seko, presedintele statului Zair (azi Republica Democrata Congo).
Sala Nicolae Iorga
Sala poarta numele lui Nicolae Iorga (1871 – 1940), istoric, orator, om politic si scriitor, membru al Academiei Romane, prim ministru in anul 1930.
Sala este decorata cu aceleasi esente de lemn pentru tavan si pereti, predominand lemnul de stejar. Casetoanele formate intre stalpii de lemn sunt imbracate cu matase, material din care sunt facute si draperiile.
Mobilierul este art-deco (monument stilistic la mijlocul anilor ’20-’30, socotit multa vreme ca o prelungire a Art nouveau-lui si Jugendstil-ului).
Peretii sunt ornamentati cu lucrarile artistilor: Margareta Sterian – "Flori stilizate" si "Vas cu flori", Nicolae Blei - "Vas cu flori si flori de masa", "Toamna la Andriasu", "Vas cu flori" si "Primavara la Andriasu" (post-impresionist), Gheorghe Simion - "Crizanteme cu vioara" (realismul artei de la 1900), Zamfir Dumitrescu - "Flori in peisaj de toamna" (stilul picturilor flamande).
Sala A.I.Cuza
Sala care poarta numele domnitorului Tarii Romanesti si al Moldovei a fost terminata inainte de anul 1989, si era destinata a fi sala de protocol la cel mai inalt nivel: "Sala de seminare de documente si tratative", ce s-ar fi numit Romania. Aceasta este una din salile cele mai impozante ale Palatului, cu cea mai mare inaltime (cca. 20 m), si a doua ca suprafata - 2.040 m².
Aceasta sala este situata in axul principal al palatului, cu deschidere printr-o logie ampla catre Piata Constitutiei si B-dul Unirii.
Sala, cu un fond de culoare roz, are o arhitectura eclectica avand ca element principal de compozitie coloana angajata cu capitel in stil corintic si cu fusul coloanei prelucrat cu motive ornamentale traditionale arhitecturii stilului Brancovenesc. Coloanele sunt din marmura alba de Ruschita.
Alte elemente ce participa la arhitectura interioara a salii sunt usile monumentale sculptate cu motive decorative, incadrate in rame de marmura si masti de radiatoare turnate in alama, bogat ornamentate.
Plafonul, compus din 7 luminatoare ritmate, pe traversele salii, executate din tabla aurita, este croit in bolta (candelabru ascuns).
Draperiile din brocart de catifea cusute cu fir de aur subliniaza luxul acestei sali. Pe peretele fundal se afla un arc central puternic, luminat pe contur, flancat de doua coloane.
Si aceasta sala trebuia sa dispuna de tronul conducatorului, iar pentru buna desfasurare a activitatilor s-a dispus construirea unui balcon in care era instalata orchestra, cu o capacitate de 31 oameni, cu acces de la un nivel superior.
Astfel, sala a gazduit in anul 1995, concertul dirijat de Yehudi Menuhin, in cadrul redeschiderii Festivalului International de Muzica "George Enescu".
Aceasta sala a concentrat, in realizarea sa, un numar mare de meseriasi din capitala si din tara, maestri ipsosari, modelatori, artisti plastici, specialisti in marmura sculptata, etc.
Sala Ion I. C. Bratianu
Sala, situata in axul palatului, la parter, este medie ca suprafata. Gratie celor doua curti interioare care o inconjoara, luminozitatea acestei sali este exceptionala, intensificata si de lustrele si aplicele care reproduc candelabrele de epoca.
Este formata dintr-un spatiu central cu o deschidere de 42 m flancata pe cele doua parti inspre curtile interioare de doua nave laterale de 6 m.
Spatiul central este despartit de spatiile laterale de o suita de coloane libere, imbracate in marmura.
Decoratia perimetrala este ritmata de un sistem de arce si pilastri din marmura bogat ornamentata. Decoratia din marmura se imbina cu decoratia realizata in aceeasi maniera din stuc atat la pereti cat si la tavan. Tavanul are o scafa circulara tangenta la patratul format de spatiul central, este bogat ornamentat cu o ampla rozeta centrala in axul careia se afla un candelabru spectaculos. Tot in cadrul rozetei circulare perimetral sunt suspendate candelabre de dimensiuni mai mici.
Pardoseala preia principiile compozitionale ale tavanului avand o rozeta mare, centrala, cu elemente geometrice compuse din sortimente de marmura din diferite cariere, totul autohton.
Draperiile de catifea rosie cu fir de aur si argint, cu pasmanterii si ciucuri sunt brodate de calugaritele din manastirile Agapia si Varatec.
Ea s-a numit initial Sala Provinciilor pentru ca intr-o tematica initiala trebuia sa simbolizeze prin decorare judetele tarii, lucru care nu s-a mai realizat.
Urmeaza ca peste o saptamana sa terminam si cu prezentarea Palatului Parlamentului, iar peste doua saptamani sa continuam cu altceva.
Dumnezeu sa va binecuvanteze!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu