Judetul Braila

Buna ziua dragi cititori! Astazi este marti, asa ca avem parte de geografie si deoarece un bun prieten de-al meu este de acolo, va voi prezenta cateva caracteristici geografice ale Brailei.

Braila este un judet in regiunea Muntenia din Romania. Judetul Braila este una dintre unitatile administrative cele mai interesante ale tarii.

Judetul Braila este situat in partea de est a tarii, in unitatea numita Campia Romana. Prin suprafata sa de 4765,8 km², reprezinta 2% din suprafata tarii, fiind un judet de marime mijlocie. Resedinta judetului este Municipiul Braila, situat la 200 de km nord-est fata de Bucuresti.

Judetul Braila se invecineaza la nord cu Judetul Galati, la est cu Judetul Tulcea, la sud-est cu Judetul Constanta, la sud cu Judetul Ialomita, la vest cu Judetul Buzau si la nord-vest cu Judetul Vrancea.

Aceasta pozitionare geografica este avantajoasa,deoarece conditiile naturale si proximitatile sunt prielnice dezvoltarii economice si sociale. Relieful si clima favorizeaza locuirea, iar pe solurile fertile se practica o agricultura bogata. Dunarea detine cantitati mari de apa si adaposteste numeroase vietuitoare. Apropierea de mare si de capitala inlesneste legaturile cu intreaga tara si cu Europa. Toate aceste elemente confera Brailei accesibilitate si deschiderea catre intreaga tara.

In ciuda faptului ca este dominat de campie, relieful Judetului Braila este divers si interesant. Peste intinsa Campie a Baraganului numeroase forme se constituie in relief: mici movile, adancituri care pastreaza apa, dune de nisip, largi confluente ale raurilor, meandre, ostroave, grinduri. Ele confera acestor tinuturi unicitate si un farmec aparte.

Fluviul Dunarea si raurile care strabat teritoriul judetului au cea mai mare importanta in desfasurarea reliefului. In primul rand, Dunarea, intrucat valea fluviului impune, in teritoriu, doua unitati deosebite: campia in partea vestica si Balta Brailei, in partea de est; apoi raurile, pentru ca ele delimiteaza subunitatile in cadrul campiei si pentru ca in lungul lor se formeaza lunci.

Teritoriul situat la vest de Dunare, reprezinta cea mai mare parte din intinderea judetului. Pe aceasta intindere, relieful de campie este, in general, neted, intrerupt de movile, vai si lacuri. Raurile care delimiteaza aceasta zona sunt Siretul, Buzaul si Calmatuiul.

Siretul curge in partea de nord a judetului, formand o campie joasa ce se largeste in partea de vest, unde atinge o latime de aproape 20 de km la confluenta cu Buzaul. Aceasta unitate, numita Campia Siretului Inferior este cea mai joasa campie a tarii, avand, in partea vestica inaltimi foarte joase.

Buzaul curge in partea de nord-vest a judetului, printr-o lunca joasa, numita Campia Buzaului. Aceasta se prezinta ca un culoar nisipos, larg de 3-5 km, pe care Buzaul a creat multe grinduri si albii parasite.

Calmatuiul curge in partea de sud a judetului si formeaza, in lungul sau, o campie nisipoasa, care face parte din Baraganul Ialomitei. Aceasta este mai inalta decat luncile formate in lungul Siretului si al Buzaului si cuprinde in sud Campul Mohreanu, unde se afla cele mai mari inaltimi din judet (60 m) si Campia Rosiori, cu nisipuri cultivate.

In partea centrala a judetului, intre Lunca Dunarii, a Siretului a Buzaului si a Calmatuiul se desfasoara Campia Brailei. In partea centrala a acesteia exista o zona mai joasa, ca o vale seaca, larga de aproape 3 km, in care se presupune ca ar fi curs in vremuri indepartate un brat al Dunarii. Aceasta vale, care mai este numita si Burduful Iancai, desparte Campia Brailei in doua sectoare:

Sectorul estic ce cuprinde Campul Viziru;

Sectorul vestic ce cuprinde Campul Gemenele, Campul Ianca si Campul Mircea Voda.

Balta Brailei, in estul judetului, este teritoriul cuprins intre cele doua brate principale ale Dunarii. Ea incepe de la bifurcatia Dunarii de la nord de Giurgeni si se desfasoara pana la confluenta celor doua brate in aval de Braila. Acest teritoriu foarte jos a fost candva mlastinos, asemanator cu Delta Dunarii. In secolul trecut, el a fost desecat, indiguit si transformat intr-un uscat care poarta numele de Insula Mare a Brailei.

Insula Mare a Brailei are o lungime medie de 60 de km si o latime de pana la 20 de km. Dupa desecare, ea a devenit teren agricol, dar pentru transformarea baltii in uscat a fost necesara o lupta apriga cu apele Dunarii. Astfel, au fost inaltate diguri pe o lungime totala de 117 km, a fost pompata apa din interior si au fost construite canale de irigatii. Insula a devenit unul dintre cele mai productive terenuri agricole din tara, dar peisajul natural a fost inlocuit cu unul artificial, mediul a fost modificat in profunzime, iar istoria acestei transformari este marcata de chinuri si nedreptati.

In bratul vestic al Dunarii, apele se despletesc in mai multe cursuri secundare, ce inchid, in interior, un teritoriu inundabil, cunoscut sub numele de Insula Mica a Brailei.

Insula Mica a Brailei ocupa o suprafata mult mai restransa decat Insula Mare, desfasurandu-se intre cursul principal si bratele Dunarii, de la bifurcatia Giurgeni-Vadu Oii si pana la sud de Braila, la confluenta bratului Cravia cu Dunarea. Insula Mica pastreaza peisajul natural, care este foarte asemanator cu Delta Dunarii si este protejat, arealul fiind declarat parc natural.

Judetul este compus din un municipiu, 3 orase si 40 de comune; municipiul fiind Braila.

Asta a fost pentru azi! Dumnezeu sa va binecuvanteze!