Palatul Mogosoaia

Buna ziua dragi cititori! Chiar daca afara este frig si innorat, nu inseamna ca nu ne putem inca bucura de o scurta lectura, ci poate chiar din contra. Astazi va voi prezenta in cateva randulete Palatul Mogosoaia, in urma sugestiei primite dinpartea unei persoane dragi mie.

Palatul Mogosoaia este o cladire istorica din localitatea Mogosoaia, judetul Ilfov, Romania, aflata la circa 15 km de centrul orasului Bucuresti. Complexul contine cladirea propriu-zisa, curtea acestuia cu turnul de veghe, cuhnia (bucataria), casa de oaspeti, ghetaria si cavoul familiei Bibescu, precum si biserica „Sfantul Gheorghe” aflata langa zidurile curtii. Palatul poarta numele vaduvei boierului Mogos care detinea pamantul pe care a fost construit.

Palatul Mogosoaia a fost in posesia familiei Brancoveanu timp de aproximativ 120 de ani, trecand apoi in proprietatea familiei Bibescu.

Si ca sa lamurim un pic problema istoriei acestui palat, el a fost construit in 1702 de catre Constantin Brancoveanu in stil arhitectural romanesc renascentist (sau stil brancovenesc), o combinatie de elemente venetiene cu elemente otomane, stil utilizat anterior si la un alt palat al domnitorului construit de acesta la Potlogi.

Dupa 1714, cand Constantin Brancoveanu a fost executat la Constantinopol impreuna cu intreaga sa familie, toata averea familiei a fost confiscata de otomani iar palatul a fost transformat in han. Rascumparat de domnitorul Stefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brancoveanu, nepotul domnitorului, si a ramas in posesia familiei pana la inceputul secolului al XIX-lea.

Palatul a fost devastat de otomani in timpul razboiului ruso-turc din 1768-1774, deoarece marele ban Nicolae Brancoveanu tinuse partea rusilor in conflict. O noua distrugere a palatului a avut loc cu ocazia revolutiei din 1821 cand ultimul urmas al Brancovenilor, Grigore Brancoveanu, a fugit la Brasov si cladirea a fost ocupata de panduri. Dupa moartea lui Grigore in 1832, palatul a ramas mostenire fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat si, prin casatoria acesteia cu domnitorul Gheorghe Bibescu, a trecut in familia acestuia si a fost renovat intre 1860–1880 de Nicolae Bibescu, care a construit si cavoul familiei in parcul palatului, si vila Elchingen din apropiere. Palatul a fost administrat in continuare de familia Bibescu care, insa, s-a mutat in vila cea noua iar cladirea veche a ramas nelocuita. Aceasta pana in 1911, cand Maria-Nicole Darvari a vandut palatul varului ei George-Valentin Bibescu, care l-a oferit drept cadou de nunta sotiei acestuia, Martha.

Martha Bibescu s-a ocupat cu renovarea palatului incepand cu anul 1912. In timpul Primului Razboi Mondial, lucrarile de renovare au fost franate de alte distrugeri suferite in urma bombardamentelor germane. In perioada ocupatiei germane a Bucurestiului si a sudului Romaniei, printesa Martha Bibescu a ramas in capitala, ocupandu-se de spitalul reginei Maria si locuind o vreme chiar in palat.

Revenita in tara dupa ce plecase la Londra, acuzata fiind de colaborarea cu trupele germane, Martha Bibescu a reluat lucrarile de renovare dupa 1920, cheltuind mare parte din averea adunata din cartile pe care le-a scris. Palatul a fost reinaugurat, astfel, in 1927, unele lucrari interioare continuand, insa, pana in 1935.

In timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost loc de intalnire al diplomatilor aliati, fiind, pentru cateva luni, inchiriat legatiei elvetiene din Romania. Dupa 6 martie 1945, mosia a fost nationalizata fortat de guvernul comunist, Martha Bibescu obtinand de la autoritati declararea ca monument istoric a palatului, pe care inca il mai detinea. Printesa a plecat insa definitiv din tara in septembrie 1945, lasand palatul fiicei sale Valentina si sotului ei, Dimitrie Ghika-Comanesti.

In 1949, palatul a fost si el nationalizat, Valentina si Dimitrie Ghika-Comanesti fiind arestati. Pana in 1957, cladirea a fost devastata si devalizata, colectiile de arta fiind furate si dezmembrate. Abia in 1957 palatul a devenit sediul sectiei feudale a Muzeului National de Arta, fiind restaurat incepand cu 1977.

In prezent, Palatul Mogosoaia adaposteste Muzeul de Arta Brancoveneasca si este un important punct de atractie turistica.

Principala cladire a complexului de la Mogosoaia este Palatul construit de Constantin Brancoveanu, avand apartamentele familiei princiare la primul etaj, unde se ajunge direct din curte pe o scara exterioara ce da intr-un balcon amplasat pe fatada. Parterul palatului contine camerele servitorilor, iar la subsol se afla o pivnita cu un tavan format din patru domuri. Fatada dinspre lac este si ea una aparte cu o logie de inspiratie venetiana, cu trei arcade.

Cuhnia (bucataria brancoveneasca) se afla in curtea palatului, avand patru turnuri de aerisire. Turnul portii strajuieste intrarea in curte. In el se poate urca pe o scara exterioara. Atat turnul portii, cat si cuhnia au fost restaurate de Martha Bibescu intre 1922 si 1930.

Capela Gheorghe Bibescu, construita dupa 1880 adaposteste mormintele familiei Bibescu, inclusiv ale printilor Mihai si George Basarab-Brancoveanu, aviatori morti in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

Serele Mogosoaia au fost construite dupa 1890, de arhitecti francezi si sunt inca folosite pentru cultura florilor si ca atelier de educatie plastica pentru copii.

Ghetaria servea la stocarea pe timpul verii a ghetii aduse din lacul Mogosoaia, aflat in apropiere.

Biserica „Sfantul Gheorghe” se afla in afara zidurilor palatului, langa turnul portii. Ctitorita de Constantin Brancoveanu si terminata in 1688, cu putin timp inainte ca ctitorul ei sa devina domnitor, ea adaposteste mormantul lui George-Valentin Bibescu, precum si tabloul votiv ce-i reprezinta pe Constantin Brancoveanu si pe cei patru fii ai sai.

M-am cam lungit un pic la acest articol, dar eu zic ca a meritat. Sunteti de acord?

Dumnezeu sa va binecuvanteze!