Podisul Dobrogei

Buna si bun gasit la la o noua prezentare a geografiei Romaniei. Astazi vom vorbi despre Podisul Dobrogei.

Din punct de vedere geologic, rocile componente ale zonei confera apelativul de Muntii Dobrogei. Acesta are inaltimi maxime de doar 467 m in varful Greci (Tutuiatul). Orogeneza ce a generat Muntii Dobrogei este cea Hercinica (Devonian / Permian) in nord si Caledoniana (Cambrian/Silurian) in zona centrala. Inaltimea scazuta este in general datorata proceselor exogene care au actionat prin erodarea materialului constituent al rocilor, expunand agentilor atmosferici in prezent (la suprafata) roci care erau in momentul formarii catenei muntoase la baza sa (granitele de Greci). Din punct de vedere geografic intervalul de inaltimi in care sunt cantonati Muntii Dobrogei face clasificarea acestora din punct de vedere geografic ca podis, acesta fiind situat intre valea Dunarii in vest si nord si Marea Neagra in est, constituind singura mare unitate extra-carpatica, avand aflorate cele mai vechi structuri geologice si morfologice din Romania. La suprafata, cele mai vechi roci sunt sisturile verzi proterozoice din Podisul Casimcei, cu o virsta de peste 600 milioane ani. In fundamentul Dobrogei de Sud exista roci mai vechi, identificate in foraje si acoperite in prezent de straturi sedimentare paleozoice, mezozoice si neozoice, care au o varsta mult mai mare (1,6 miliarde ani).

Podisul Dobrogei se prezinta ca un podis relativ rigid, format pe roci vechi (sisturi verzi, granite), depozite sedimentare mezozoice si neozoice, puternic erodat de actiunea indelungata a factorilor exogeni, cu un relief domol, usor ondulat si cu altitudini relativ reduse (200-300m). Partea de nord este mai inalta, ajungand pe alocuri la 350-400 m dar si la 467 m in varful cel mai inalt (Vf. Greci din Muntii Macinului). Partea de sud are sub 200m (altitudinea maxima este de 204 m in Podisul Deliorman). Din punct de vedere tectonic, Podisul Dobrogei apartine unor microplaci diferite: in nord, microplaca Marii Negre aflata intr-un proces de subductie (in lungul unui plan Benioff) sub Carpatii de Curbura, iar in sud microplaca Moesica (cuprinzand fundamentul Campiei Romane si Dobrogea de Sud). Asociat acestora exista forme de relief influentate de petrografie si structura: un relief "granitic", cu trene de grohotisuri si abrupturi in Muntii Macinului, vechi peneplene conservate pe suprafata erodata a sisturilor verzi, mici forme carstice pe calcarele jurasice, suprafete structurale adaptate ondularilor largi ale formatiunilor neozoice din Dobrogea de Sud. Exista de asemenea, in nord (Muntii Macinului, Dealurile Tulcei si Podisul Babadagului), un ansamblu de forme de sedimentatie (inselberguri, glacisuri de eroziune), iar pe substratul loessoid forme de tasare si sufoziune.

Subdiviziunile principale ale Podisului Dobrogei sunt Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud, despartite de linia Harsova-Capu Midia. Masivul Dobrogei de Nord este mai inalt, cu un relief mai variat si o inclinare generala de la Dunare spre mare. Este format din Muntii Macinului (cunoscuti si sub denumirea de Culmea Pricopanului), Culmea Niculitelului, Dealurile Tulcei (continuate cu prispa Agighiol), Depresiunea Nalbant, Podisul Babadagului (alungit de la Dunare la Marea Neagra, cu altitudine maxima de 401m), Podisul Casimcei, format din sisturi verzi (cu 325m altitudine maxima), continuat cu prispa Hamangia; Calcarele jurasice intersectate de raul Casimcea au generat un mic areal carstic (pesterele de la Gura Dobrogei si "cheia" Dobrogei). Uneori Podisul Casimcei este considerat o subdiviziune majora separata a Dobrogei, de acelasi rang cu celelalte doua si denumit Dobrogea Centrala. Podisul Dobrogei de Sud este mai jos (sub 200m), este larg ondulat dupa cutele calcarelor sarmatiene si inclina de la mare spre Dunare. Vaile au un pronuntat caracter endoreic. Extremitatea sud-vestica, cu altitudini maxime de 204m, poarta denumirea generica de "Deliorman" (continuandu-se in Bulgaria). Subdiviziunile sunt: zona litorala inalta, Podisul Medgidia (cu Valea Carasu), Podisul Negru Voda si Podisul Oltinei.

Nici prea mult, nici prea putin. Dumnezeu sa va binecuvanteze!