Delta Dunarii

Salutari, iubitori ai patriei romane!

Stiati sau nu, Romania este o tara unica in lume pentru mai multe aspecte pe care le are, iar unul dintre acestea este prezenta Deltei Dunarii, care a intrat in patrimoniul mondial al UNESCO in 1991 si este clasificata ca rezervatie a biosferei la nivel national in Romania si ca parc national in taxonomia internationala a IUCN.

Delta Dunarii este limitata la sud-vest de podisul Dobrogei, la nord formeaza granita cu Ucraina, iar in est se varsa in Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela de 45° latitudine N si de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupa, impreuna cu limanele Dobrogene, 5050 km², din care 732 km² apartin Ucrainei, Deltei romanesti revenindu-i o suprafata de 2540 km². Datorita celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunare, Delta Dunarii creste anual cu aprox. 40 m².

Dunarea ajunsă la Patlageanca se bifurca: Bratul Chilia la nord si Bratul Tulcea la sud, brat care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte in Bratul Sulina si Bratul Sfantu Gheorghe.

Bratul Chilia, formeaza granita cu Ucraina, si transporta pe cursul sau de o lungime de 104 km², 60% din apele și aluviunile Dunarii.

Bratul Sulina este situat în mijlocul Deltei, si spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat si intreținut pentru navigatia vaselor maritime. Are o lungime de 71 km si transportă 18% din volumul de apa al Dunarii.

Cursul Bratului Sfantul Gheorghe este orientat spre sud-est, si se desfasoara pe 112 km, transportand 22% din debitul Dunarii. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.

Delta Dunării (cu excepția deltei secundare a Bratului Chilia) face traditional parte din Dobrogea, dar in Antichitate si Evul Mediu, litoralul se afla mult mai la apus (intre Chilia Veche si Murighiol pe vremea lui Strabon, intre Periprava si Lacul Dranov in epoca bizantina), astfel incat hartile istorice care reprezinta Dobrogea cuprinzand toata Delta actuala, sunt geomorfologic false.

Delta Dunarii este plasata, din punct vedere geologic , intr-o regiune mobila a scoartei terestre numita Platforma Deltei Dunarii (regiunea predobrogeana). Platforma Deltei Dunarii vine in contact in partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralela cu Bratul Sfantu Gheorghe.

In conformitate cu studiile facute de cercetari, structura geologica a acesteia este alcatuita dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertura sedimentara reprezentata printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene si cuaternare, derminate prin forajele de mare si mica adancime efectuate in zona.

Delta Dunarii, situata in partea de N-V a Marii Negre, reprezinta din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de varsare a Dunarii in Marea Neagra.

Conform clasificarii FAO, Delta Dunarii este inclusa la categoria formelor de relief regionale de tip campie umeda pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare.

Delta Dunarii este caracterizata prin forme de relief pozitive numite grinduri si forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apa (lacuri). În prezent, delta se prezinta sub forma unei suprafete plane cu o panta de 0,006 ‰, strabatuta de un paienjenis de ape: brate de fluviu, canale si garle, punctata de lacuri si japse. Diferentele de altitudine, fata de nivelul marii, sunt de 8-10 m in zona grindurilor si de la -2 la -4 m in zona depresiunile lacustre.

Delta Dunarii se incadreaza in spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte intinse, acoperite in diferite grade cu vegetatie, intrerupte de insulele nisipoase ale campurilor marine, alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice. Aceasta suprafata activa reactionează fata de radiatia totala receptionata si de circulatia generala a atmosferei rezultand un mozaic de microclimate.

Vegetatia Deltei este reprezentată in mare parte de o vegetatie specifica mlaștinilor (stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica) si ocupa 78% din totalul suprafetei. Zavoaiele ocupă 6% din suprafata deltei, fiind paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apa sunt acoperite de o vegetatie acvatica si plutitoare, ocupand 2% din suprafaaa deltei. De asemenea, exista paduri pe campurile Letea si Caraorman si sunt alcatuite din stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurator, ulm, plante agatatoare.

Contine mai mult de 320 de specii de pasari ca si 45 de specii de peste de apa dulce in numeroasele sale lacuri si japse. Acesta este locul unde milioane de pasari din diferite colturi ale Pamantului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterana) vin sa cuibareasca. Speciile majore de pesti in cadrul Deltei Dunarii sunt stiuca si somnul.

Cam atat cu geografie pentru azi, ca ce-i prea mult strica!

O zi buna si Dumnezeu sa va binecuvanteze!